Manastirea Tipova - durata 7 ore

Situata in apropierea satului Tipova, manastirea cu acelasi nume este una din cele mai vechi asezari monahale de pe teritoriul Moldovei. Manastirea este sapata in stinca de pe malul drept al Nistrului. 

Ansamblul monastic Tipova reprezinta un impresionant muzeu. Pe piscul situat intre rapa Blanaritei si Valea-Satului se pastreaza ruinele unui orasel mort, populat pana la era noastra de triburi getice. Rausorul Tipova, coborand spre Nistru, formeaza numeroase cascade cu o inaltime de 10-16 metri. 

Manastirea este alcatuita din trei complexe monastice. Primul complex, include biserica cu hramul Sfintei Cruci si cateva chilii, este eel mai departat si greu accesibil. Se presupune ca a fost infiintat in veacurile XI-XII. Al doilea complex include biserica Sfantul Nicolae, sapata in stanca in veacurile XIV-XV, iar al treilea complex — dateaza din secolele XVI-XVIII si cuprinde 18 incaperi, care sunt unite prin treceri interioare. 

Potrivit unei legende aici, in aceasta manastire, si-a sfarsit viata poetul mitologic grec Orfeu, iar mormantul lui se afla intr-o nisa de la poalele cascadei si-l poti recunoaste dupa o lespede cu sapte gauri. 

Arhimandritul Visarion Puiu mentioneaza intr-o lucrare editata in 1919: "Cand si de cine a fost infiintat acest schit, nu se stie. Se presupune ca acest schit, ca si toate pesterile sapate in malurile Nistrului, a slujit crestinilor ca refugiu de frica tatarilor inca de prin veacul al Xlll-lea. Dupa ce vremile s-au linistit, monahii au intemeiat schitul cu gospodaria de astazi, indeosebi dupa 1756, cand pamantul schitului a fost daruit de catre Radu Racovita manastirii Dobrovat din judetul Vaslui." In 1776 schitul a fost reinnoit de monahul Vartolomeu, intemeietorul manastirii Saharna, care, gasindu-1 para sit, a reparat chiliile si biserica. 

Schitul a fost desfiintat in 1842. Pamantul ii este luat si trecut manastirii Capriana, iar schitul - alipit la manastirea Saharna. 

Istoricul Zamflr Arbore, in Basarabia in secolul XIX, editata in 1898 la Bucuresti, relateaza ca pe atunci schitul Tipova. avea o biblioteca bogata in carti romanesti din veacurile XVII-XVIII. Obstea era compusa din 16 calugari, toti romani. Mosia schitului numara 420 desetine de pamant, din care numai 20 desetine erau cultivate, restul era padure si piatra. 

Din 1842 pana in 1919 schitul Tipova a fost administrat de manastirea Saharna. Biserica din deal a fost reinnoita in 1912 de ieromonahul Inochentie. In 1919, sub conducerea arhimandritului mitrofor Sofronie Neaga, venit de la Saharna., schitul Tipova devine independent. 

In 1949 ansamblul monastic a fost inchis si deposedat de pamant. Calugarii s-au refugiat la alte manastiri. Complexul monastic din deal a fost preluat de gospodoria agricola din localitate. Biserica a fost transformata intr-un depozit de tutun, iar schitul a fost jefuit si distrus. 

In 1990 o grupa de arheologi din Sanct-Petersburg, in urma unor sapaturi efectuate la schitul rupestru, au descoperit un schelet care dateaza de la sfarsitul veacului al XV-lea. Istoricii mentioneaza faptul ca Stefan eel Mare si Sfant de multe ori a vizitat aceste meleaguri, in timpul campaniilor sale impotriva tatarilor. O legenda aftrma ca marele domnitor s-a cununat in aceasta manastire cu una din sotiile sale, care dupa moarte a fost ingropata in acest loc sfant. 

In 1994 manastirea a fost reinfiintata. 

Biserica Adonnirea Maicii Donmului a fost restaurata numai in exterior. Ea are dimensiuni mijlocii. Planul este dreptunghiular, avand absidele laterale in forma patrata si flind putin evidentiate. Absida altarului este, de asemenea, patrata. Biserica are o tinda, deasupra careia se inalta clopotnita. Peretii pe alocuri pastreaza fresca veche, evidentiind ornamentele florale.